• Evaluare Nationala
  • Legislatie Evaluare Nationala

Programa Evaluare Nationala 2026 clasa a VIII-a

Programele pentru disciplinele limba si literatura romana, matematica, limba si literatura romana pentru scolile si sectiile cu predare in limba maghiara, limba si literatura maghiara materna, limba si literatura germana materna, limba si literatura sarba materna, limba si literatura slovaca materna, limba si literatura croata materna, limba si literatura italiana materna, limba si literatura romani materna, limba si literatura ucraineana materna, valabile pentru evaluarea nationala pentru absolventii clasei a VIII-a in anul scolar 2025 - 2026, sunt cele aprobate prin Ordinul ministrului educatiei nr. 4.730/2022 privind aprobarea programelor pentru sustinerea evaluarii nationale pentru absolventii clasei a VIII-a, in anul scolar 2022 - 2023.
 

Programa Evaluare Nationala 2026 Romana clasa a VIII-a

Programa Evaluare Nationala 2026 Romana

 

Copilul dvs. poate incepe de ACUM antrenamentul pentru examenul ce urmeaza sa il sustina! Vezi AICI instrumente de lucru pentru pregatire eficienta si SUCCES deplin pentru Evaluarea Nationala la clasa a VIII-a. 

 
Limba si literatura romana are statut de disciplina obligatorie in cadrul Evaluarii nationale pentru absolventii clasei a VIII-a.

Variantele de subiecte pentru Evaluarea Nationala pentru absolventii clasei a VIII-a evalueaza competentele si continuturile din prezenta programa, iar baremele de evaluare si de notare prevad acordarea punctajelor pentru orice modalitate corecta de rezolvare a cerintelor.

Astfel, subiectele de limba si literatura romana de la Evaluarea nationala pentru absolventii clasei a VIII-a evalueaza competentele de receptare a mesajului scris de diverse tipuri, in scopuri diverse, de exprimare scrisa si de utilizare corecta, adecvata si eficienta a limbii romane in producerea de mesaje scrise, in diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse, precum si exprimarea identitatii lingvistice si culturale proprii in context national si international.

Etapele intermediare ale formarii competentelor specifice pe care le contine programa de evaluare si detalierea continuturilor sunt prezentate in programa scolara in vigoare.

In evaluarea competentelor si a continuturilor se vor urmari permanent aspectele normative ortografice, ortoepice, morfologice si de punctuatie, utilizandu-se constant Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane (Editura Univers Enciclopedic Gold, editia a III-a revazuta si adaugita, 2021 – DOOM 3), Dictionarul explicativ al limbii romane etc. 

Competente generale si competente specifice 

1. Receptarea textului scris de diverse tipuri
1.1. Identificarea informatiilor importante, a temei, a ideilor principale/secundare din texte literare si nonliterare, continue, discontinue si multimodale
1.2. Corelarea informatiilor explicite si implicite din texte literare si nonliterare, continue, discontinue si multimodale
1.3. Recunoasterea modurilor in care sunt organizate informatiile in texte literare si nonliterare, continue, discontinue si multimodale
1.4. Prezentarea unor raspunsuri personale, critice sau creative pe marginea unor texte diverse
1.5. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse
1.6. Compararea a cel putin doua texte sub aspectul temei, al ideilor si al structurii
1.7. Evaluarea informatiilor si a intentiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue si multimodale
1.8. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a doua sau mai multe texte de diverse tipuri, avand in vedere posibilitatea unor interpretari multiple

2. Redactarea textului scris de diverse tipuri
2.1. Redactarea unui rezumat sau a unui text, simplu sau complex, avand in vedere etapele procesului de scriere si structurile specifice, pentru a comunica idei si informatii sau pentru a relata experiente traite sau imaginate
2.2. Redactarea unui text complex, de exprimare a unor puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite
2.3. Adecvarea textului scris la situatia si scopul de comunicare
2.4. Analizarea constanta a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilitatii, al coerentei si al claritatii
2.5. Aplicarea constanta a normelor privind etica redactarii pentru crearea unor texte originale

3. Utilizarea corecta, adecvata si eficienta a limbii in procesul comunicarii orale si scrise
3.1. Analizarea elementelor de dinamica a limbii, prin utilizarea achizitiilor de sintaxa, morfologie, fonetica, lexic si semantica prin raportare la limbile moderne
3.2. Folosirea achizitiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii romane literare, pentru intelegere corecta si exprimare nuantata a intentiilor comunicative

3.3. Aplicarea achizitiilor lingvistice pentru intelegerea si producerea unor texte diverse
3.4. Aplicarea constienta a regulilor si a conventiilor ortografice si ortoepice pentru o comunicare corecta
3.5. Valorificarea relatiei dintre norma, abatere si uz in adecvarea strategiilor individuale de comunicare
3.6. Raportarea constienta la norma in exprimarea intentiei de comunicare, din perspectiva morfosintactica, fonetica si lexicala
3.7. Redactarea unor texte, valorificand gandirea logica si analogica (analiza, sinteza, generalizare si abstractizare) prin utilizarea deprinderilor de comunicare corecta in limba romana literara 

4. Exprimarea identitatii lingvistice si culturale proprii in context national si international
4.1. Identificarea unor valori culturale promovate in textele autorilor romani din diferite perioade istorice
4.2. Asocierea unor experiente proprii de viata si de lectura cu acelea provenind din alte culturi
4.3. Compararea unor elemente comune identificate in cultura proprie si in cultura altor popoare sau a unor traditii romanesti cu traditii din alte culturi
4.4. Argumentarea unui punct de vedere privitor la valori culturale sau la elemente specifice ale culturii nationale si ale culturii altor popoare

Continuturi

Teme generale

Eu si universul meu familiar; Eu si lumea din jurul meu; Orizonturile lumii si ale cunoasterii; Reflectii asupra lumii

Lectura
 
- Cuvinte-cheie, idee principala, idee secundara, tema; planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei.
- Tipare textuale de structurare a ideilor: textul narativ (narativul literar – in proza, in versuri: timp, spatiu; instantele comunicarii narative: autor, narator, personaje; mijloace de caracterizare; naratiunea la persoana a III-a si la persoana I; actiune, momentele subiectului/etapele actiunii; narativul nonliterar: actiune, participanti, timp, spatiu; narativul in texte multimodale: text si imagine – banda desenata); textul descriptiv (literar – in proza, in versuri; nonliterar); textul dialogat (dialogul in textul literar; dialogul in textul scris si in spectacol; dialogul in textul nonliterar – interviul); textul explicativ; textul argumentativ.
- Versificatie: rima, strofa, masura versurilor, ritmul (intuitiv).
- Tipuri de texte: textul epic, textul liric (exprimarea emotiilor si a sentimentelor), textul dramatic si arta spectacolului (autor, personaj dramatic; rolul indicatiilor scenice; rolul dialogului; actori, decor, costume, lumini, muzica).
- Texte care combina diverse structuri textuale (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ etc.).
- Strategii de comprehensiune: inferente simple (relatii cauza-efect, problema-solutie etc.); predictii; impartasirea impresiilor de lectura; reprezentari mentale, integrarea informatiilor textului in propriul univers cognitiv si afectiv; reflectii asupra limbajului si a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic; compararea a doua sau mai multe texte sub aspectul continutului si al structurii.
- Strategii de interpretare: raspuns afectiv; mesajul/mesajele textului; interpretarea limbajului figurat (personificarea, comparatia, epitetul, enumeratia, repetitia, metafora, aliteratia, hiperbola, antiteza); interpretari multiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite; dezbateri pe marginea textelor citite. 

Redactare

− Etapele scrierii: generarea ideilor, planificarea, scrierea, rescrierea textului pentru a-i da coerenta si claritate, pentru a nuanta ideile; corectarea greselilor; prezentarea textului: scrisul de mana, asezarea in pagina; partile textului: introducere, cuprins, incheiere; paragrafe; prezentarea textului: organizarea unui text in functie de situatia de comunicare; adecvarea la tema.
− Planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei, rezumatul; transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta.
− Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, dialogat, explicativ, argumentativ, integrarea partilor; comparatie, analogie, pro-contra, „intrebarile jurnalistului” (cine? ce? cand? unde? de ce?); integrarea partilor.
− Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emotii; caracterizarea personajului; modalitati de exprimare a preferintelor si a opiniilor; alte tipuri de texte: scrisoarea, e-mailul, jurnalul etc.;
− Etica redactarii: originalitate; stil: proprietatea termenilor, puritate si adecvare situationala, originalitate, naturalete, eufonie, varietate, originalitate, concizie, corectitudine gramaticala, respectarea normelor ortografice si de punctuatie. 

Elemente de constructie a comunicarii

Gramatica

- Enuntul: enunturi asertive, interogative, exclamative, imperative; enunturi eliptice; propozitia simpla; propozitia dezvoltata; propozitia afirmativa; propozitia negativa; norme de punctuatie.

- Fraza: coordonarea prin juxtapunere si prin jonctiune; conjunctii coordonatoare; subordonarea prin conjunctii subordonatoare, prin pronume si adverbe relative; norme de punctuatie (virgula, punctul-si-virgula).
- Constructii sintactice: constructii active/constructii pasive cu verbul a fi; constructii impersonale; constructii cu pronume reflexive; constructii incidente; constructii concesive si conditionale.
- Predicatul verbal; predicatul nominal; numele predicativ; acordul numelui predicativ; subiectul exprimat (simplu si multiplu); subiectul neexprimat (inclus, subinteles); acordul predicatului cu subiectul; atributul (realizari prin adjectiv, substantiv, pronume, numeral, adverb); apozitia; norme de punctuatie; 
- Complementul: complementul direct, complementul indirect, complementul prepozitional; circumstantialul de mod, circumstantialul de timp, circumstantialul de loc, circumstantialul de cauza, circumstantialul de scop; topica in propozitie; norme de punctuatie (virgula).
- Realizari propozitionale ale unor functii sintactice: atributiva, completiva directa, completiva indirecta, completiva prepozitionala, circumstantiala de loc, de timp, de mod, cauzala, finala.
- Verbul (flexiunea verbului in raport cu numarul, persoana, modul si timpul): moduri verbale (indicativul, imperativul, conjunctivul si conditionalul-optativ) si timpurile lor; timpuri simple si compuse; structura timpurilor compuse: verbe auxiliare (a fi, a avea, a vrea); verbe copulative (a fi, a deveni, a ajunge, a iesi, a se face, a parea, a ramane, a insemna); forme verbale nepersonale; utilizari sintactice ale formelor verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul; posibilitati combinatorii ale verbului.
- Prepozitia.
- Substantivul: genul, numarul, cazul; tipuri de substantive: comun, propriu; substantive colective, substantive defective; punctuatia vocativului; corelarea cazului morfologic cu functia sintactica; posibilitati combinatorii ale substantivului; articolul; posibilitati combinatorii ale substantivului. 
- Pronumele: tipuri de pronume – pronumele personal, personal de politete (flexiunea pronumelui personal in raport cu persoana, numarul, genul; flexiunea cazuala); pronumele reflexiv (diferenta dintre pronumele reflexiv si pronumele personal); posibilitati combinatorii ale pronumelui; anticiparea si reluarea prin clitice pronominale in cazul unor complemente; aspecte ortografice; pronumele posesiv si adjectivul pronominal posesiv; pronumele demonstrativ si adjectivul pronominal demonstrativ; folosirea corecta a pronumelor si a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ si nehotarat, a adjectivului pronominal de intarire; pronumele si adjectivul pronominal negativ si negatia in propozitie; posibilitati combinatorii ale pronumelor si ale adjectivelor pronominale.
- Adjectivul: gradele de comparatie; articolul demonstrativ; acordul adjectivului cu substantivul; topica adjectivului; adjectivul participial; posibilitati combinatorii ale adjectivului.
- Adverbul: tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc); gradele de comparatie.
- Numeralul: tipuri de numeral (cardinal, ordinal); aspecte normative; posibilitati combinatorii ale numeralului.
- Interjectia; onomatopeele; interjectia predicativa.

Ortoepie si ortografie

Alfabetul limbii romane, ordonarea cuvintelor dupa criteriul alfabetic, dictionarul, articolul de dictionar; tipuri de sunete: vocala, consoana, semivocala; corespondenta sunet-litera; structura fonologica a cuvintelor: diftong, triftong, hiat; silaba, despartirea in silabe (principiul fonetic); accentul, utilizarea corecta a accentului, variante accentuale admise/neadmise de norma; scrierea si pronuntia cuvintelor de origine straina, continand foneme nespecifice limbii romane.

Vocabular

Cuvantul, unitate de baza a vocabularului: forma si sens (sensul de baza si sensul secundar; sensul propriu, sensul figurat); rolul contextului in crearea sensului; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; campul lexical; mijloace de imbogatire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; cuvant de baza si cuvant derivat; familia lexicala; externe: imprumuturi lexicale); imbinari libere de cuvinte, locutiuni, cuvinte compuse; confuzii paronimice, pleonasmul.

Variatie stilistica

Limba standard; norma si abatere; limba vorbita si limba scrisa (selectia lexicala, constructia frazei); istoria cuvintelor – variatii ale formei si ale sensului in timp; limbaj popular, variatie regionala a limbii, variatii de registru, jargonul, argoul; limbaj colocvial, limbaj cultivat (familiarizare); termeni stiintifici; valori stilistice ale diminutivelor; organizarea coerenta a textului: succesiunea ideilor, folosirea corecta a timpurilor verbale si a anaforelor.

Elemente de interculturalitate

Identitate personala – identitate nationala – diversitate culturala si lingvistica; elemente de mitologie romaneasca; carte romaneasca de invatatura: de la prima carte tiparita la cartea digitala; modele comportamentale in legende greco-romane, in textele literaturii universale; valori ale culturii populare in spatiul romanesc; valori etice in legendele popoarelor; relatii culturale constructive; noi si ceilalti; valori culturale romanesti in lume; despre limba si cultura tarilor din vecinatatea Romaniei; limba romana in Europa; comunitatea lingvistica a vorbitorilor de  limba romana de pretutindeni; contacte culturale.

Nota: Continuturile vor fi abordate din perspectiva competentelor generale si specifice.

Programa Evaluare Nationala 2026 Matematica clasa a VIII-a